Ghidul Tău HER Genes

Genă‑cheie în repararea ADN (recombinare omoloagă). Variantele patogene cresc substanțial riscul pentru cancer de sân și ovarian.

• Risc sân: ~60–72% pe viață (vs. ~12,5% populație generală); debut frecvent <50 ani.
• Mai frecvent carcinom mamar triplu negativ (TNBC), fără receptori hormonali sau HER2.
• Imagistic, uneori pot mima tumori benigne.
• Indice proliferativ (Ki‑67) înalt; creștere rapidă, cu metastaze viscerale mai precoce.
• Răspuns bun la chimioterapie + imunoterapie; posibil răspuns patologic complet post‑neoadjuvant.
• Clip de reperaj tisular recomandat după biopsie (dacă se inițiază tratament sistemic înainte de chirurgie).
• Risc tubo‑ovarian/peritoneal: ~39–58% (vs. ~1,1% populație generală).
• Pancreas: 2–5% (mai ales >50 ani). Melanom/gastric – dovezi neconcludente.

Genă de reparare ADN; fenotip de risc înalt, cu profil ușor diferit de BRCA1.

• Risc sân: 58–69%.
• Cancere frecvent Luminal B, hormonodependente.
• Aspect imagistic adesea suspect (leziuni stelate).
• Tubo‑ovarian: 11–29%.
• Pancreas: 3–10% (adesea >60 ani) — screening de la 50 ani (mai ales cu istoric familial): RMN abdominal sau ecoendoscopie anual.
• Melanom: risc ușor crescut (1,5–2x). Gastric ușor crescut în anumite populații din Europa de Est.

Recomandări

• Mastectomie profilactică: opțiune de discutat individual.
• RRSO: ~40–45 ani, după finalizarea fertilității.
• Consiliere pentru fertilitate, menopauză, terapie hormonală post‑RRSO (la paciente fără cancer mamar).

Partener BRCA2 în repararea ADN. Variantele patogene determină risc semnificativ pentru sân.

• Risc sân: 32–55% (comparabil cu BRCA2).
• Ovar: scăzut/moderat (3–5%); anexectomia nu e recomandare standard.
• Pancreas: 2–5% — screening dacă există istoric familial.

Recomandări

• Monitorizare mamară: RMN anual + mamografie de la 30 ani.
• Mastectomie profilactică bilaterală – opțiune de discutat, mai ales la antecedente multiple familiale.
• Fără recomandare standard pentru RRSO; decizie după istoric familial. Atenție la riscul pentru al doilea cancer de sân.

Genă de checkpoint; risc moderat pentru cancer mamar.

• Risc sân: ~23–27% (poate depăși 40% pentru variante truncating).
• Al doilea cancer de sân: ~8–12% la 10 ani fără mastectomie bilaterală.
• Riscuri ușor crescute pentru tiroidă și prostată.

Recomandări

• Consult clinic de la 25 ani (bianual).
• RMN mamar de la 30 ani; mamografie anual de la 40 ani (alternat/combinat cu ecografie).
• Profilaxie chirurgicală mamară: nu este standard; decizie individuală.
• Evaluare familială extinsă; stil de viață & factori modificabili.

Implicată în răspunsul la leziuni ADN (checkpoint) și repararea rupturilor duble.

• Risc sân: 21–24% (până la ~60% pentru c.7271T>G); posibil risc ~10% pentru al doilea cancer la 10 ani.
• Frecvență ceva mai mare pentru carcinom lobular, debut >50 ani, adesea Luminal.
• Pancreas: 5–10% (moderat).
• Ovar: 2–3% (relativ redus).
• Legături neclare (dar raportate) cu colon, stomac, prostată.

Recomandări

• RMN mamar anual de la 30–35 ani; mamografie anual de la 40 ani.
• Mastectomia/anexectomia profilactică nu sunt standard; se individualizează după variantă & istoric.

Gene ale recombinării omoloage; asociere clară cu risc pentru ovarian/tubar.

• Ovar: ~10–15% pentru RAD51C; estimări comparabile pentru RAD51D, cresc >50 ani și cu istoric familial.
• Monitorizare mamară în funcție de riscul global familial.
• RRSO: luată în considerare la 45–50 ani (individualizare).
• Nu există screening ovarian eficient – accent pe consiliere și decizie profilactică.
• Testare în cascadă pentru rude.

Genă de reparare ADN; asociată mai ales cu risc crescut pentru ovarian/tubar.

• Ovar: peste populația generală (unele estimări ~5–10%+).
• RRSO de discutat în jurul 45–50 ani, mai ales la istoric familial.
• Supraveghere mamară după riscul general; fără standard pentru profilaxia mamară.
• Consiliere genetică, evaluare comorbidități pre‑chirurgical.

„Gardianul genomului"; sindrom cu risc foarte înalt pentru multiple cancere la vârste tinere.

• Cancere: sân (adesea HER2+), sarcoame, SNC, corticosuprarenal, hemato‑oncologice etc.
• Orice femeie cu cancer mamar <30 ani: evaluare pentru LFS.
• Tumora filodă malignă la vârstă tânără → suspiciune LFS.
• Evitați iradierea inutilă; radioterapia poate crește riscul de sarcoame.

Recomandări

• RMN sân anual de la vârste tinere; multe ghiduri contraindică mamografia (se folosește doar la indicație strictă).
• Programe multisistem (inclusiv RMN whole‑body în unele protocoale).
• Mastectomie bilaterală profilactică — de discutat timpuriu.
• Consiliere psihologică/genetică; plan familial pentru rudele de gradul I.

Genă supresoare tumorală; fenotip cu hamartoame și macrocefalie; risc crescut pentru sân, tiroidă, endometru, rinichi.

• Sân: 25–85% (debut tânăr 38–46 ani).
• Tiroidă: ~35%.
• Endometru: ~28%.
• Rinichi: 30–35%.
• Colon: ~9%; Melanom: ~6%.

Genă de adeziune celulară; sindrom HDGC cu risc înalt pentru cancer gastric difuz și asociere cu carcinom mamar lobular.

• Opțiune frecvent recomandată: gastrectomie profilactică (după consiliere în centre cu experiență).
• Sân: RMN + mamografie; discuții despre reducerea riscului.
• Testare & eradicare Helicobacter pylori în familiile cu agregare gastrică.
• Dacă se amână gastrectomia: supraveghere endoscopică intensivă cu biopsii protocolizate.
• Suport nutrițional și psihologic pre/post intervenții majore.

Genă supresoare; polipi hamartomatoși, pigmentații muco‑cutanate; risc oncologic multiplu (cumulative 55–85% în unele serii).

• Tract GI: programe endoscopice dedicate (colonoscopie, EGD, evaluare intestin subțire).
• Pancreas: includere în supraveghere imagistică (RMN/ecoendoscopie) conform ghidurilor.
• Sân: RMN + mamografie conform protocoalelor de risc înalt.
• Management multidisciplinar; chirurgie gastroenterologică pentru complicații ale polipozei.
• Consiliere genetică familială & educație privind simptomele.

Defect MMR cu risc crescut pentru colon și endometru; crește și riscul pentru ovarian.

• Endometru: ~16–60% (MLH1/MSH2 spre capătul superior; MSH6 moderat; PMS2 mai mic).
• Ovar: risc crescut, mai ales la MLH1/MSH2 (estimări variabile).
• Colonoscopie la 1–2 ani de la 20–25 ani sau cu 2–5 ani înaintea celui mai timpuriu caz familial.
• După finalizarea fertilității: histerectomie totală + RRSO discutată pentru reducerea riscului ginecologic (mai ales MLH1/MSH2/MSH6).
• Educație privind semnele de alarmă (sângerare uterină anormală, balonare persistentă, modificări de tranzit) și prezentare precoce.
• Testare în cascadă pentru rude; plan familial integrat; management în centre cu expertiză.